s.f. Secreție și expectorație abundente, frecvente în definitie/astmă">astmul bronșic, în bronșita cronică și în alte afecțiuni respiratorii. – Din fr. bronchorrhée.
s. f., art. bronhoréea, g.-d. bronhorée, art. bronhoréei
s.f. Expectorație abundentă, provocată de o bronșită cronică. [Pron. -re-e. / < fr. bronchorrhée, cf. gr. bronchos – trahee, rhein – a curge].
s. f. expectorație abundentă, provocată de o bronșită cronică. (< fr. bronchorhée)