budez, vb. I. Tranz. (Livr.) A ține la distanță, a-și exprima nemulțumirea (față de cineva) printr-o atitudine indiferentă sau morocănoasă. – Din fr. bouder.
vb., ind. prez. 1 sg. budéz, 3 sg. și pl. budeáză
vb. intr. A se arăta nemulțumit (față de cineva) printr-o atitudine îmbufnată sau indiferentă. ♢ (fam.) a face mutre (cuiva). (< fr. bouder)