Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția buimacului definiție dex
buimacului
găsește rime pentru
buimacului
BUIMÁC, -Ă
,
buimaci
, -ce
, adj.
Amețit
(de
somn
, de
beție
, de
frică
etc.);
zăpăcit
,
năuc
;
buimăcit
,
buimatic
. –
Et
.
nec
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia buimacului
BUIMÁC
adj.
1.
amețit
,
buimăcit
,
năuc
,
năucit
,
tâmpit
,
zăpăcit
, (pop.)
bâiguit
,
capiu
,
uluit
, (
reg
.)
buimatic
,
hăbăuc
, (Mold., Bucov. și Transilv.)
tehui
.
(S-a
sculat
~.)
2.
v.
zăpăcit
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia buimacului
Buimac
≠
dezmeticit
Dictionar: Dictionar de antonime
|
definitia buimacului
buimác
adj. m., pl.
buimáci
;
f. sg.
buimácă
,
pl.
buimáce
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia buimacului
BUIMÁ//C ~că (~ci, ~ce)
(
despre
persoane
)
Care și-a
pierdut
temporar
capacitatea
de a
judeca
limpede
(din
cauza
somnului
,
băuturii
,
fricii
etc.);
năuc
;
zăpăcit
;
bezmetic
. [
Sil
.
bui
-
mac
] /Orig.
nec
.
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia buimacului
buimác (buimácă),
adj. –
Tulburat
,
amețit
,
năuc
.
Origine
necunoscută
.
Legat
fără
îndoială
de
bui
și
buiac
,
chiar
dacă
lipsește
etimonul
exact
(Cihac, II, 31). Este
puțin
probabilă
ipoteza
lui Scriban,
întemeiată
pe tc.
buyunmak
„a
crește
”. – Der.
buimăci
,
vb. (a
zăpăci
, a
ameți
, a
tulbura
);
buimăceală
,
s.f. (
năuceală
,
stupoare
);
buimăcie,
s.f. (
rar
,
năuceală
);
buimatec,
adj. (
rar
,
năuc
,
prostit
).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia buimacului
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK