definiția buruienilor definiție dex

s. v. scânteioară, scânteiuță.

s. v. slăbănog.

s. v. garanță, otrățel, pațachină, roibă.

s. v. piperul-lupului, popilnic.

s. v. rocoțea.

s. v. leuștean.

s. v. talpa-gâștei.

s. v. răculeț.

s. v. rușinea-fetei.

s. v. pătrunjel-de-câmp, pătrunjel-sălbatic.

s. v. spanacul-cio-banilor.

s v. melisă, roiniță.

s. v. punguliță.

s. v. scai-albastru, scai vânăt.

buruieni, s.f. (Pop.) Nume generic pentru diverse plante erbacee necultivate. ♢ Buruiană de leac = plantă medicinală. ♦ Nume dat unor plante necultivate comestibile. [Pl. și: buruiene. – Var.: buruián s.n.] – Din bg., scr. burjan.

s. (BOT.) 1. bălărie, (pop.) dudău, (reg.) beldie, (înv.) bâlie, zizanie. 2. buruiana-surpăturii (Scleranthus annuus) = (reg.) boșoroagă, sincerică; buruiană-de-cinci-degete (Potentilla recta) = (reg.) găinuță, gălbenușă, scrântitoare; buruiană-porcească (Hipochoeris radicata) = (reg.) iarbă-porcească.

s. f., g.-d. art. buruiénii; pl. buruiéni

f. 1) Orice plantă erbacee necultivată, care crește pe terenuri cultivate și dăunează culturilor agricole. 2) reg. Nume generic dat mai multor plante erbacee comestibile cultivate; verdeață. ♢ ~ de leac buruiană folosită în medicina populară și în farmaceutică; plantă medicinală. [G.-D. buruienii; Sil. -ru-ia-] /<bulg. burjan

s.f. – Bălărie, în general, plantă erbacee care crește spontan. – Var. bur(ă)iană, bur(u)ian, bur(u)(i)eniță, bur(u)(i)enuță. Sl. burjanŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 16; Cihac, II, 34; Berneker 103); cf. bg. buren, sb. burjan, rus. burjan, mag. burján. Trebuie semnalat că Berneker consideră cuvîntul „de origine obscură” în cadrul limbii sb. – Der. buruieniște, s.f. (hățiș); buruienos, adj. (năpădit de buruieni); îmburuiena, vb. (a năpădi buruienile un teren).

s. v. ciuin, odagaci, săpunariță.

s. v. trepădătoare.

s. v. gogoașă, păpălău.

s. v. piperul-lupului, popilnic.

s. v. talpa-gâștei.

s. v. salvie.

s. v. părul-fetei.

s. v. spanac-porcesc.

s. v. vetrice.

s. v. ventrilică.

s. v. lăsnicior.

s. v. sănișoară.

s. v. fierea-pământului, laptele-cucului, potroacă, traista-ciobanului, țintaură.

s. v. linariță.

s. v. pojarniță, sunătoare.

s. v. rostopască.

s. v. rostopască.

s. v. rostopască.

s. v. șoaldină.

s. v. năfurică.

s. v. portulacă.

s. v. laptele-cucului.

s. v. scaiul-dracului.

s. v. coriandru, iarbă-puturoasă, puciognă.

s. v. iarbă-puturoasă, puciognă.