butășiri, s.f. Acțiunea de a butăși; butășit1. – V. butăși.
s. butășit, (înv. și reg.) sădit. (~ viței de vie.)
s. f., g.-d. art. butășírii; pl. butășíri
butășesc, vb. IV. Tranz. A înmulți o plantă prin butași înrădăcinați. – Din butaș.
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. butășésc, imperf. 3 sg. butășeá; conj. prez. 3 sg. și pl. butășeáscă
tranz. (plante) A înmulți prin butași. /Din butaș