cârlionțez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) face cârlionți, inele. [Pr.: -li-on-] – Din cârlionț.
vb. v. ondula.
vb. (sil. -li-on-), ind. prez. 1 sg. cârlionțéz, 3 sg. și pl. cârlionțeáză
tranz. A face să se cârlionțeze; a ondula. [Sil. -li-on-] /Din cârlionț
intranz. A se răsuci în inele; a se face cârlionți; a se ondula; a se încreți; a se bucla. [Sil. -li-on-] /Din cârlionț