cârpeli, s.f. Faptul de a cârpi (ceva sau pe cineva); (în special) reparație sumară sau prost executată; cârpitură. – Cârpi + suf. -eală.
s. v. cârpitură.
s. f., g.-d. art. cârpélii; pl. cârpéli
f. 1) Reparație prin aplicarea unor petice; peticeală. 2) Bucată de material care se coase deasupra unei rupturi a hainei. /a cârpi + suf. ~eală