cămătării, s.f. Faptul de a da bani cu camătă; ocupația cămătarului. – Cămătar + suf. -ie.
s. f., art. cămătăría, g.-d. art. cămătăríei; pl. cămătăríi, art. cămătăríile
f. 1) Acordare de împrumuturi bănești cu camătă. 2) Ocupația cămătarului. [Art. cămătăria; G.-D. cămătăriei; Sil. -ri-e] /cămătăr + suf. ~ie