căzniți, -te, adj. 1. Muncit, împilat, asuprit, torturat. 2. Făcut cu mult efort (și fără prea mare succes). – V. căzni.
căznesc, vb. IV. 1. Refl. A se strădui din greu, a depune multă trudă. 2. Tranz. A tortura, a chinui. – Din caznă.
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. căznésc, imperf. 3 sg. căzneá; conj. prez. 3 sg. și pl. căzneáscă