cabine, s.f. Încăpere mică, amenajată într-o clădire sau într-un vehicul, pe plajă etc., având diverse destinații. Cabină telefonică. Cabină de proiecție. – Din fr. cabine.
f. Încăpere mică (într-o clădire, într-un vehicul, la bordul unui vas, pe plajă etc.) amenajată în concordanță cu destinația. ~a șoferului. ~ telefonică. ♢ ~ spațială parte a unei nave cosmice în care se află cosmonauții în timpul zborului. [G.-D. cabinei] /< fr. cabine
s.f. Încăpere, cameră pe bordul unei nave; încăpere mică, având diverse destinații. ♢ Cabină telefonică = cabină amenajată și echipată cu un post telefonic; cabină spațială = compartiment al unei nave cosmice în care stau astronauții în timpul zborului; capsulă cosmică. [< fr. cabine, it. cabina, cf. engl. cabin].