definiția cadii definiție dex

cadii, s.m. (Turcism) Judecător musulman. – Din tc. kadi.

s. m., art. cadíul; pl. cadíi, art. cadíii

m. înv. Judecător musulman care exercita funcții civile și religioase. [Sil. ca-diu] /<turc. kade

s.m. – Primar turc. – Mr. cati, megl. cadiia. Tc. kadi, din arab. al cadi (› sp. alcalde); cf. alb. kadi, bg. kadiĭa (Șeineanu, III, 24; Meyer 164; Lokotsch 984). – Der. cadiascher, s.m. (judecător militar turc), din tc. kadiasker, înv.

cădesc, vb. IV. Intranz. A cădelnița, a tămâia. – Din sl. kaditi.

vb. v. cădelnița, tămâia.

vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cădésc, imperf. 3 sg. cădeá; conj. prez. 3 sg. și pl. cădeáscă

vb. – A tămîia, a cădelnița. Sl. kaditi (Miklosich, Slaw. Elem., 24; Cihac, II, 37); cf. bg. kadjă. – Der. cădelniță, s.f. (vas în care se arde tămîie; Arg., pungă) din sl. kadilĭnica; cădelnița, vb. (a tămîia).