cadmiez, vb. I. Tranz. A acoperi suprafața unui obiect metalic cu un strat subțire de cadmiu în scopul protejării ei contra eroziunii. [Pr.: -mi-a] – Din cadmiu.
vb. (sil. -mi-a), ind. prez. 1 sg. cadmiéz, 3 sg. și pl. cadmiáză, 1 pl. cadmiém (sil. -mi-em); conj. prez. 3 sg. și pl. cadmiéze; ger. cadmiínd (sil. -mi-ind)
vb. I. tr. A acoperi suprafața unui corp metalic cu un strat de cadmiu. [Pron. -mi-a. / < fr. cadmier].
cadmii, s.f. Depunere de oxid de zinc impur pe pereții cuptoarelor de zinc. – Din fr. cadmie.
cadmii, s.f. Depunere de oxid de zinc impur pe pereții cuptoarelor de zinc. – Din fr. cadmie.
s.f. Oxid de zinc impur, care se depune pe pereții cuptoarelor de zinc. [Pron. -mi-e, pl. -ii, gen. -iei. / < fr. cadmie, cf. gr. kadmeia].
s.f. Oxid de zinc impur, care se depune pe pereții cuptoarelor de zinc. [Pron. -mi-e, pl. -ii, gen. -iei. / < fr. cadmie, cf. gr. kadmeia].
s. f. oxid de zinc impur, care se depune pe pereții cuptoarelor de zinc. (< fr. cadmie, lat. cadmia)