definiția caimacului definiție dex

caimacuri, s.n. 1. Pojghiță de grăsime care apare pe suprafața laptelui fiert sau a iaurtului. ♢ Expr. A lua caimacul = a-și însuși partea cea mai bună. 2. Spuma care se formează la suprafața cafelei în urma fierberii. 3. (Rar) Strat (ars) al tutunului din ciubuc, format în jurul și deasupra cărbunelui. – Din tc. kaymak.

s. (pop.) spumă, (reg.) smântână, (înv., în Transilv.) sobură. (~ de la laptele fiert.)

s. v. floare.

s. n. (sil. cai-), pl. caimácuri

n. 1) Strat subțire de grăsime care se formează la suprafața laptelui. ♢ A lua ~ul a-și însuși partea cea mai bună. 2) Spumă care se formează la suprafața cafelei în urma fierberii. [Sil. cai-mac] /<turc. kaymak

s.n. – 1. Pojghiță de grăsime pe suprafața laptelui fiert. – 2. Spuma de la cafeaua turcească. – 3. Strat superior de tutun, în pipă. – Mr., megl. căimac. Tc. kaymak (Roesler 594; Șeineanu, II, 76; Lokotsch 1009; Ronzevalle 131), cf. ngr. ϰαïμάϰι, alb., bg. kaimak, sb. kajmak.

s.n. sg. (er.) spermă.