calcinez, vb. I. Tranz. A transforma o substanță chimică în alta prin încălzirea ei la o temperatură înaltă în scopul eliminării apei, al înlăturării unor compuși volatili, al oxidării etc. – Din fr. calciner.
vb., ind. prez. 1 sg. calcinéz, 3 sg. și pl. calcineáză
tranz. (substanțe chimice) A supune acțiunii unei temperaturi înalte (în vederea eliminării apei, a unor compuși volatili etc.). /<fr. calciner
vb. I. tr. A supune o substanță la acțiunea unui foc puternic pentru a o usca; (pop.) a prăji. [< fr. calciner].
vb. tr. a încălzi o substanță la temperaturi înalte, în scopul transformării ei în altă substanță. ♢ a arde, a carboniza. (< fr. calciner, lat. calcinare)