definiția calculat definiție dex

, calculați, -te, adj. (Despre persoane) Chibzuit, socotit; preocupat de interesul personal. – V. calcula.

adj. chibzuit, cumpănit, cumpătat, echilibrat, înfrânat, măsurat, moderat, ponderat, socotit, (prin vestul Transilv.) samalit. (Un om ~; o viață ~.)

≠ instinctiv, mașinal, mecanic, nesocotit, nesăbuit

adj. m., pl. calculáți; f. sg. calculátă, pl. calculáte

1) v. A CALCULA. 2) (despre persoane) Care își determină acțiunile în funcție de un scop personal; chibzuit. /v. a calcula

adj. Chibzuit, socotit, cumpănit; preocupat de propriile interese. [Cf. fr. calculé1.

adj. (despre oameni) chibzuit, cumpănit, preocupat de propriile interese. (< calcula)

, calculez, vb. I. Tranz. A face un calcul (I), a socoti; a aprecia. ♦ A elabora planuri, proiecte etc. – Din fr. calculer, lat. calculare.

vb. 1. (MAT.) a socoti, (înv. și pop.) a număra, (reg.) a răvășlui, (prin vestul Transilv.) a samali, (Transilv. și Maram.) a sămălui. (~ cât fac 2 ori 2.) 2. a determina, a fixa, a măsura, a stabili. (~ valoarea unor parametri.) 3. v. evalua. 4. a aprecia, a potrivi, a socoti. (A ~ ceva din ochi.)

vb., ind. prez. 1 sg. calculéz, 3 sg. și pl. calculeáză

tranz. 1) A supune unui calcul; a determina prin calcul; a socoti. 2) (planuri, proiecte) A elabora din timp. /<lat. calculare, fr. calculer

vb. I. tr. A face un calcul, a socoti, a aprecia. ♦ A face planuri, combinații. [< fr. calculer, lat. calculare < calculus – pietricică cu care se făceau operațiile matematice].

vb. tr. 1. a face un calcul (I, 1), a aprecia, a evalua. 2. a face planuri, combinații. (< fr. calculer, lat. calculare)