cămătari, s.m. Persoană care dă împrumuturi bănești în schimbul unei camete. – Camătă + suf. -ar.
s. (înv.) camatnic, cămătarnic, cămătaș, ciufut, mamelegiu, privătar, uzurar, zaraf.
s. m., pl. cămătári
m. Persoană care dă bani cu camătă. /camătă + suf. ~ar