cambrez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) curba, a (se) îndoi în formă de arc; a (se) arcui. – Din fr. cambrer.
vb., ind. prez. 1 sg. cambréz, 3 sg. și pl. cambreáză
intranz. A căpăta formă de arc; a se arcui; a se curba; a se încovoia. /<fr. cambrer
vb. I. tr., refl. (Franțuzism) A (se) arcui, a (se) încovoia. [< fr. cambrer].