canalicule, s.n. Nume dat canalelor mici din țesuturile organismelor. – Din fr. canalicule.
s. n., pl. canalícule
n. biol. Canal mic aflat într-un țesut organic. /<fr. canalicule
s.n. Canal mic aflat într-un țesut organic. [< fr. canalicule].
s. n. canal (3) mic. (< fr. canalicule, lat. canaliculus)