canapele, s.f. Mobilă (cu spătar și cu brațe, uneori capitonată) pe care se șade și pe care se poate dormi. – Din ngr. kanapés. Cf. fr. canapé, germ. Kanapee.
f. Mobilă în formă de pat lung, cu spătar și cu brațe, de obicei capitonate, pe care se poate ședea sau dormi. [Art. canapeaua; G.-D. canapelei; Sil. -na-pea] /<fr. canapé, germ. Kanapee, ngr. kanapés
s.f. Felie de pâine fără coajă, de grosime și formă variabile (pătrată, rotundă, triunghiulară), unsă de obicei cu unt, apoi garnisită divers; poate fi servită rece, pâinea fiind prăjită sau nu în prealabil, sau caldă, gratinată după ce a fost garnisită; fr. canapé; germ Canapé.
s.f. – Sofa. – Var. (Mold.) canape. – Mr. canape. It., fr. canapé (sec. XIX), cf. ngr. ϰαναπές, tc. kanape.
s.f. 1. Divan îngust, îmbrăcat în stofă sau în piele, care are de obicei un spătar și brațe; sofa. 2. Felie de pâine prăjită în unt, pe care se pun felii de salam, șuncă, icre etc. [< fr. canapé, cf. germ. Kanapee].