cancelari, s.m. 1. Șeful guvernului în unele state. ♢ Cancelar federal = șeful guvernului în Austria și în Germania. 2. Șeful cancelariei și al arhivei regale sau imperiale în evul mediu. ♦ Șeful cancelariei unei reprezentante diplomatice sau al unui consulat. – Din lat. cancellarius.
s. m., pl. cancelári
m. 1) (în Austria și în Germania) Șef al guvernului; prim-ministru. 2) (în evul mediu) Șef al cancelariei și al arhivei regale sau imperiale. /<lat. cancellarius, germ. Kanzler
s.m. – 1. Șeful guvernului. – 2. Șeful cancelariei. – Var. (înv.) canțelar, canțălar. Lat. cancellarius (sec. XVII), var. cu pronunțarea germ. – Der. cancelarie (var. canțelarie, canțelerie, etc.), s.f. (birou sau secție a unei instituții destinată lucrărilor administrative; birou, cabinet; sala profesorilor); cancelariat, s.n. (cancelarie; funcția de cancelar); cancelarist, s.m. (Trans., funcționar de birou), din germ. Kanzellist. Sanzewitsch 198 derivă inutil canțelarie de la rus. cancelarije.
s.m. 1. (În evul mediu) Șeful cancelariei și al arhivei regale sau imperiale. 2. Înalt demnitar (corespunzător unui prim-ministru) în Germania și odinioară în Rusia și în Austria. 3. Înalt demnitar al unei instituții în unele țări (Anglia, Franța etc.). ♢ Lord cancelar = președintele Camerei Lorzilor în Anglia. ♦ Șeful cancelariei reprezentanțelor diplomatice și consulare. [< lat. cancellarius].
s. m. 1. (în evul mediu) șeful cancelariei și al arhivei regale sau imperiale. 2. înalt demnitar, prim-ministru în Germania și, odinioară, în Rusia și în Austria. 3. înalt demnitar al unei instituții în unele țări (Anglia, Franța etc.). o lord ~ = președintele Camerei Lorzilor în Anglia. ♢ șeful cancelariei unei reprezentanțe diplomatice sau consulare. ♢ șef administrativ al unor universități din S.U.A. (< lat. cancellarius)
cancelarii, s.f. 1. Birou sau secție a unei instituții (publice) destinată lucrărilor administrative. 2. Aparatul administrativ auxiliar al cancelariilor unor șefi de state. – După it. cancellaria.
s. (IST.) (înv.) calem, grămăticie, scriitorie. (~ în vechile instituții administrative.)
s. f. (sil. -ri-e), art. cancelária (sil. -ri-a), g.-d. art. canceláriei; pl. cancelárii, art. canceláriile (sil. -ri-i-)
f. 1) Secție a unei instituții destinată lucrărilor administrative. 2) Local unde își exercită funcțiile o asemenea secție. [Art. cancelaria; G.-D. cancelariei; Sil. -ri-e] /<it. cancellaria
s.f. Birou sau secție a unei instituții, destinată lucrărilor administrative. [Pron. -ri-e, pl. -ii, gen. -iei. / < it. cancellaria].
s. f. 1. birou, secție a unei instituții admi-nistrative. ♢ sală într-o școală, loc de adunare a cadrelor didactice. 2. serviciu în cadrul reprezentanțelor diplomatice și consulare. (< it. cancelleria, rus. kanceliariia)