candidez, vb. I. Intranz. 1. A fi propus candidat în alegeri; a-și pune candidatura într-o alegere. 2. A se prezenta la un examen. ♦ (Fam.) A aspira la un post, la un grad, la o poziție etc. – Din candidat și candidaturi (derivat regresiv). Cf. germ. kandidieren.
s.f. Gen de ciuperci care formează micelii și produc diverse infecții, meningită etc. (Candida). – Cuv. lat. (nume științific).
vb., ind. prez. 1 sg. candidéz, 3 sg. și pl. candideáză
intranz. 1) A fi propus candidat. 2) A-și înainta candidatura. 3) A se prezenta la un concurs pentru a obține un post, o funcție. /Din candidat
vb. I. intr. A se prezenta la un concurs pentru a ocupa un post, o funcție etc. ♦ A fi propus candidat în alegeri; a-și pune candidatura într-o alegere. [P.i. -dez. / < candidat].
s.f. Gen de plante saprofite, care pot deveni patogene, provocând micoze; monilia. [< fr. candida, cf. lat. candidus – alb].
vb. intr. a se prezenta la un concurs pentru a ocupa un post, o funcție. ♢ a fi propus, a-și pune candidatura în alegeri. (< candidat)
s. f. gen de ciuperci care pot deveni patogene, provocând micoze; monilia. (< fr., lat. candida)
candidați, -te, s.m. și f. Persoană care candidează. – Din fr. candidat, lat. candidatus.
s. 1. competitor, concurent. (Sunt mulți ~ți la postul de ...) 2. v. pretendent.
s. m., pl. candidáți
m. și f. Persoană care participă la un concurs, în alegeri, pentru a obține un post, un titlu etc. /<lat. candidatus, fr. candidat
s.m. și f. 1. Persoană care candidează (sau care este propusă) pentru a fi aleasă într-un for de conducere. ♦ Persoană care se prezintă la un examen pentru a ocupa un post etc. ♢ Candidat în științe = titlu acordat în anumite țări la terminarea aspiranturii, după trecerea examenelor reglementare și susținerea unei disertații de specialitate. 2. (Silv.) Arbore de bună calitate care rămâne în arboret după aplicarea măsurilor de curățire. [< fr. candidat, cf. germ. Kandidat < lat. candidatus – îmbrăcat în toga „candida”, albă, rus. kandidat].