canelez, vb. I. Tranz. A face caneluri pe suprafața interioară sau cea exterioară a unei piese, a unei coloane etc. – Din fr. canneler.
vb., ind. prez. 1 sg. caneléz, 3 sg. și pl. caneleáză
tranz. (piese, coloane) A prevedea cu caneluri. /<fr. canneler
vb. I. tr. A executa mecanizat așchierea prin care se obține o suprafață canelată. [Cf. fr. canneler].
vb. tr. a executa prin așchiere caneluri pe o suprafață. (< fr. canneller)