caneluri, s.f. 1. Șanț îngust care brăzdează vertical (sau elicoidal) corpul unei coloane, al unui pilastru etc.; șanț pe suprafața pieselor unor mașini, servind la îmbucarea cu alte piese; nut (1). 2. Fiecare dintre adânciturile longitudinale ale trunchiului unui arbore. – Din fr. cannelure.
f. 1) arhit. Adâncitură îngustată, făcută pe corpul unor obiecte (coloane, vase etc.) în scopuri decorative. 2) tehn. Șanț pe suprafața unei piese, care servește la îmbucarea acesteia cu altă piesă; nut. 3) Dungă longitudinală pe tulpina unui copac. [G.-D. canelurii] /<fr. cannelure
s.f. Șanț îngust care brăzdează vertical o coloană, un pilastru etc.; (p. ext.) jgheab similar tras pe suprafața vaselor. ♦ (Tehn.) Șanț puțin adânc, săpat în lungul unei piese; renură. ♦ Dungă longitudinală pe trunchiul unor arbori. [< fr. cannelure].