, canete, s.f. Țeavă pe care se înfășoară firul de bătătură. – Din fr. canette.
s. f., pl. canéte
f. Țeavă pe care se înfășoară firele în suveică. /<fr. canette
s.f. Țeavă pe care se înfășoară firele de suveică. ♦ Formă de înfășurare a acestor fire. [< fr. canette].
s. f. țeavă pe care se înfășoară firele în suveică. (< fr. canette)