s.f. Ramură a zootehniei care se ocupă cu studiul creșterii și dresajului câinilor în scopul folosirii lor la diferite servicii (pază, vânătoare, transporturi etc.) – Din fr. caniculture.
s. f., g.-d. art. canicultúrii
f. Ramură a zootehniei care se ocupă cu creșterea și dresajul câinilor. /<fr. caniculture
s.f. Ramură a zootehniei care se ocupă cu creșterea și dresajul câinilor. [< fr. caniculture, cf. lat. canis – câine, cultura – creștere].
s. f. ramură a zootehniei care se ocupă cu creșterea și dresajul câinilor; chinologie. (< fr. caniculture)