s.f. Însușire a unei piese muzicale sau a unei teme dintr-o compoziție vocală sau instrumentală de a avea o linie melodică expresivă. ♦ Calitate a versurilor de a fi muzicale; muzicalitate. – Cantabil + suf. -itate. Cf. it. cantabilita.
s. melodicitate, muzicalitate. (~ unor versuri.)
s. f., g.-d. art. cantabilității
s.f. Însușire a unei piese muzicale de a avea o linie melodică expresivă; (lit.) calitate a versurilor de a fi muzicale; muzicalitate. [Cf. it. cantabilità].