s.f. Faptul de a fi captiv; starea în care se află un om captiv; prizonierat. – Din fr. captivité, lat. captivitas, -atis.
s. 1. v. prizonierat. 2. robie, sclavie, (livr.) servitute, (rar) sclavaj, (înv.) pradă, robire, robitură, sclavism, șerbie. (~ evreilor, în antichitate.)
s. f., g.-d. art. captivității
f. Stare a celui captiv; prizonierat. [Art. captivitatea; G.-D. captivității] /<fr. captivité, lat. captivitas, ~atis
s.f. Lipsă de libertate; prizonierat. [Cf. fr. captivité, lat. captivitas].