s. m., pl. caracterológi
m. și f. 1) Specialist în caracterologie. /<fr. caractérologue
s.m. și f. Specialist în caracterologie. [< fr. caractérologue].
s. m. f. specialist în caracterologie. (< fr. caractérologue)
s. f., pl. caracterológe
s.f. Disciplină care se ocupă cu studiul structurii și dezvoltării caracterelor. – Din fr. caractérologie.
s. f., art. caracterología, g.-d. caracterologíi, art. caracterologíei
f. Disciplină științifică care studiază structura și dezvoltarea caracterelor. [Art. caracterologia; G.-D. caracterologiei; Sil. -gi-e] /<fr. caractérologie
s.f. Disciplină care studiază structura și dezvoltarea caracterelor. [Gen. -iei. / cf. fr. caractérologie, germ. Charakterologie].
s. f. studiul structurii și manifestării tipurilor de caractere. (< fr. caractérologie)