s. v. retevei, scurtătură.
carave, s.f. Unealtă de pescuit de forma unei capcane deschise, care se instalează în lacurile litorale și în bălți pentru prinderea plăticii și a șalăului. – Et. nec.
s. f., g.-d. art. carávei; pl. caráve
f. Unealtă de pescuit cu care se prind plătici și șalăi. /Orig. nec.