cășării, s.f. Clădire sau parte a stânei unde se prepară cașul, brânza sau cașcavalul; p. ext. stână. – Caș + suf. -ărie.
s. v. stână, târlă.
s. f., art. cășăría, g.-d. art. cășăríei; pl. cășăríi, art. cășăríile
f. Parte a stânei unde se face cașul. /caș + suf. ~ărie