căsuțe, s.f. 1. Diminutiv al lui casă1 (1); căscioară, căsișoară, căsulie. ♦ Căsuță poștală = ghișeu sau compartiment special unde se repartizează și se păstrează, la poștă, scrisorile pe care le ridică personal adresantul. 2. Compartiment dintr-o cutie de litere tipografice, în care se păstrează un singur fel de literă. ♢ Căsuță tipografică = spațiu destinat colofoniului. 3. (La pl.) Spațiile dintre dinții spatei, prin care trec firele de urzeală la războaiele de țesut – Casă1 + suf. -uță.
f. (diminutiv de la casă) 1) Compartiment într-o casetă tipografică în care se păstrează un singur fel de litere. 2): ~ poștală compartiment special unde se păstrează scrisorile pe care le ridică personal adresantul. /casă + suf. ~uță