catolici, -ce, adj., s.m. și f. 1. Adj. Care aparține catolicismului, privitor la catolicism; papistășeșc. 2. S.m. și f. Adept al catolicismului; papistaș. ♢ Expr. A fi mai catolic decât papa = a fi exagerat (în ceea ce spune, crede sau face). – Din lat. catholicus, fr. catholique.
adj., s. (BIS.) 1. adj. papal, roman, romano-catolic, (rar) latin, (astăzi rar) papist, (înv. și reg., mai ales în Transilv.) papistaș, papistășesc. (Biserica ~.) 2. s. romano-catolic, (rar) latin, (astăzi rar) papist, (înv. și reg., mai ales în Transilv.) papistaș. (Un ~ bigot.)
Care ține de catolicism; propriu catolicismului. Biserică ~că. ♢ A fi mai ~ decât papa a fi mai zelos decât se cere. /<lat. catholicus, fr. catholique
m. și f. Adept al catolicismului. /<lat. catholicus, fr. catholique
adj. – Care aparține catolicismului. Lat. catholicus (sec. XVII). – Der. catolicesc, adj. (catolicesc); catolicește, adv. (după ritualul catolic); catolici, vb. (a converti la catolicism); catolicime, s.f. (adunare de catolici); catolicism, s.n. (confesiune creștină care recunoaște primatul Papei); catolicitate, s.f. (caracter catolic).
adj. Referitor la catolicism. // s.m. și f. Adept al catolicismului. [Cf. fr. catholique, it. cattolico, lat. catholicus, gr. katholikos – universal].
adj., s. m. f. (adept) al catolicismului. (< fr. catholique, lat. catholicus, gr. katholikos, univeral)