cazemate, s.f. Lucrare de apărare, construită din lemn și pământ sau din beton armat, în care sunt instalate diferite mijloace de luptă împotriva artileriei și împotriva bombardamentelor aeriene; buncăr (4). ♦ Încăpere blindată pe nave, unde sunt instalate tunurile de calibru mijlociu. – Din fr. casemate.
f. 1) Construcție militară, de obicei din beton armat, care protejează de proiectile și bombe și în care sunt instalate tunuri sau mitraliere. 2) Încăpere blindată pe o navă, înzestrată cu tunuri. /<fr. casemate, germ. Kasematte
s.f. Fortificație izolată care protejează împotriva proiectilelor, bombelor etc. oamenii și armamentul închiși înăuntru. ♦ Încăpere blindată pe nave, unde sunt instalate tunurile de calibru mijlociu. [< fr. casemate, cf. it. casamatta].
s. f. 1. fortificație izolată servind ca amplasament de tragere, împotriva proiectilelor, bombelor etc.; buncăr. 2. compartiment blindat sub puntea navelor de linie, tunuri de calibru mijlociu. (< fr. casemate)