cazne, s.f. 1. Tortură, supliciu, chin. 2. Asuprire, împilare, nedreptate. 3. Străduință, osteneală, trudă. – Din sl. kaznĩ „pedeapsă”.
f. 1) Suferință fizică sau/și morală foarte puternică; tortură; supliciu. 2) Efort (fizic sau intelectual) deosebit pentru realizarea unui lucru sau pentru atingerea unui scop; osteneală; străduință; silință; sârguință. /<sl. kazni
s.f. – 1. Tortură, chin, supliciu. – 2. Suferință, durere, neliniște. – 3. Trudă, muncă, strădanie. Sl. kaznĭ (Miklosich, Slaw. El., 24; Lexicon, 279; Cihac, II, 46); cf. sb. kazna „pedeapsă”, pol. kazn „pedeapsă”. – Der. căzni, vb. (a tortura, a chinui; refl., a se strădui; a îngriji; a avea grijă, a crește, cînd este construit cu prep cu), din sl. kazniti „a pedepsi”.