ceaprazari, s.m. Fabricant sau negustor de ceaprazuri (1) sau, p. ext. de chipie și de alte obiecte de uniformă (militară). – Ceapraz + suf. -ar.
s. (înv. și reg.) pasmantier, (înv.) săgeacar. (~ul confecționează fireturi.)
s. m. (sil. -pra-), pl. ceaprazári
m. 1) Meșteșugar care confecționează ceaprazuri. 2) înv. Negustor de ceaprazuri. /ceapraz + suf. ~ar
f. înv. 1) Atelier în care se confecționează ceaprazuri. 2) Magazin (sau raion într-un magazin) unde se vând ceaprazuri. 3) Ramură a industriei textile care produce ceaprazuri. 4) rar Meserie de ceaprazar. /ceaprazar + suf. ~ie
f. 1) Sortiment de ceaprazuri. 2) Cantitate mare de ceaprazuri. /ceapraz + suf. ~ărie
ceaprazării, s.f. 1. Prăvălie în care se vând ceaprazuri (1) sau, p. ext., chipie sau alte obiecte de uniformă (militară). 2. Diferite feluri de ceaprazuri (1). – Ceapraz + suf. -ărie.
s. (rar) pasmanterie, (înv.) săgeac. (Articole de ~.)
(meserie, magazin) s. f. (sil. -pră-), art. ceaprăzăría, g.-d. art. ceaprăzăríei; (magazine) pl. ceaprăzăríi, art. ceaprăzăríile