s.f. Meseria de ceasornicar (1). – Ceasornicar + suf. -ie.
ceasornicării, s.f. Atelier, prăvălie unde se repară sau se vând ceasornice (1). – Ceasornic + suf. -ărie.
s. (înv.) ornicărie, orologerie.
(meserie, atelier) s. f., art. ceasornicăría, g.-d. art. ceasornicăríei; (ateliere) pl. ceasornicăríi, art. ceasornicăríile
f. 1) Atelier în care se repară ceasuri. 2) Magazin (sau raion într-un magazin) în care se vând ceasuri. /ceasornic + suf. ~ărie
f. rar Meserie de ceasornicar. /ceasornicar + suf. ~ie