celebrez, vb. I. Tranz. 1. A săvârși cu solemnitate un act de însemnătate publică sau privată, în special o căsătorie; a oficia. 2. A sărbători (aducând elogii) un eveniment însemnat, o persoană etc. – Din fr. célébrer, lat. celebrare.
tranz. 1) (acte publice sau private) A înfăptui cu solemnitate; a oficia. 2) (evenimente importante, zile memorabile) A marca în mod solemn; a serba; a sărbători. ~ ziua declarării suveranității republicii. /<fr. célébrer, lat. celebrare