celenterate, s.n. (La pl.) încrengătură de animale inferioare, de obicei marine, care au corpul cu pereții alcătuiți din două straturi de celule și cu o cavitate digestivă în interior; (și la sg.) animal care face parte din această încrengătură. ♢ (Adjectival) Meduza și coralii sunt animale celenterate. - Din fr. coelentérés.
s. n., pl. celenteráte
n. 1) la pl. Încrengătură de animale inferioare acvatice cu corpul în forma de săculeț sau de clopot (reprezentanți: coralul, meduza, hidra etc.). 2) Animal din această încrengătură. /<fr. coelentérés
s.n.pl. Încrengătură de animale inferioare, cu corpul în formă de sac prevăzut cu un orificiu înconjurat de numeroase tentacule; (la sg.) animal din această încrengătură. [Sg. celenterat. / < fr. coelentérés, cf. gr. koile – cavitate, enteron – intestin].
s. f. pl. încrengătură de animale inferioare acvatice, cu corpul în formă de sac cu un orificiu înconjurat de numeroase tentacule. (< fr. coelentérés)