cherapleși, s.m. (Reg.) Om prostănac. – Et. nec.
adj., s. v. bleg, nătăfleț, nătă-rău, nătâng, neghiob, nerod, netot, prost, prostănac, stupid, tont, tontă-lău.
s. m. (sil. -pleș), pl. cherapléși
s.m. – Prost, tont, dobitoc. Mag. kereplös „flecar, palavragiu”, cunoscut numai cu forma kereplő (DAR). Pușcariu, Dacor., VIII, 117, pare a prefera un mag. *kereples, din kereplye „morișcă”. Ambele ipoteze par incerte.