chible, s.f. 1. Vas de oțel asemănător cu o găleată, cu care se ridică la suprafață materialul excavat dintr-un puț de mină. 2. Cutie de fontă în care se transportă zgura sau alte deșeuri într-o întreprindere siderurgică. – Din germ. Kübel, engl. kibble.
s.f. – (Banat) Frontispiciu, terminație triunghiulară a unei fațade. Germ. Giebel (DAR).
s. f. 1. vas de oțel cu care se ridică la suprafață materialul excavat dintr-un puț de mină. 2. cutia de fontă cu care se transportă zgura în siderurgie. (< engl. Kibble)