chichinețe, s.f. (Fam.) Casă sau cameră mică, sărăcăcioasă. – Et. nec.
s. f., g.-d. art. chichinéței; pl. chichinéțe
chichinéțe, s.f. (pop.) 1. lucru mic, neînsemnat, de nimic. 2. casă mică, întunecoasă, tupilată; bordei, bujdă, bojdeucă, bujdelă, cocioabă, chițimie. 3. opaiț.