chicotesc, vb. IV. Intranz. A râde pe ascuns sau cu izbucniri (înfundate). – Din chicot.
vb. (reg.) a hihăi, a hihoti, (ir. sau depr. fig.) a necheza.
≠ a boci
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. chicotésc, imperf. 3 sg. chicoteá; conj. prez. 3 sg. și pl. chicoteáscă
intranz. A râde pe ascuns sau înfundat; a produce chicote. /Din chicot