definiția chilul definiție dex

s.n. (Fiziol.) Lichid lăptos care constituie conținutul vaselor limfatice intestinale. – Din fr. chyle, lat. chylus.

chile, s.n. (Fam.) Kilogram. [Var.: (reg.) chílă s.f.] – Din kil[ogram.

s. kilo, kilogram. (Un ~ de zahăr.)

(lichid fiziologic) s. n.

n. anat. Lichid albicios vâscos, rezultat din digestia intestinală și resorbit pe cale limfatică în circulația generală. ~ intestinal. /<lat. chylus, fr. chyle

s.n. (reg.) țeavă de răcit (la alambic).

s.n. – La alambic, tub refrigerant. Germ. Kühl(schlange). Aceeași parte a alambicului se mai numește chilștoc, s.n., din germ. Kühlstock (DAR); de unde s-a obținut var., cf. chiostec, chiștoc, s.n. (muc de țigară).

s.n. Lichid rezultat din partea nutritivă a alimentelor, care este absorbit de mucoasa intestinală pentru a fi raspândit apoi în tot corpul spre a-l hrăni. [Pl. -luri. / < fr. chyle, cf. gr. chylos – suc].

s. n. lichid din digestia alimentelor, absorbit de mucoasa intestinală pentru a fi transportat, pe cale limfatică, în tot corpul. (< fr. chyle, lat. chylus, gr. khylos, suc)

elem. „chil, umoare”. (< fr. chyl/o/-, chyli-, -chylie, cf. lat. chylus, gr. khylos)

, chile s.n. (vulg.) 1. penis. 2. vulvă; vagin.

expr. de unde naiba?

expr. (glum.) persoană scundă și slabă.