chiulangii, s.m. și f. (Fam.) Persoană care în mod sistematic trage chiulul, înșală, se sustrage de la datorie. [La f. sg. și: chiulangioaică] – Chiul + suf. -angiu. Cf. tc. külâhçi.
s. m., art. chiulangíul; pl. chiulangíi, art. chiulangíii
m. pop. Persoană care trage chiulul. /chiul + suf. ~angiu