pers. 3 cicatrizează, vb. I. Refl. (Despre plăgi) A se vindeca, a se închide lăsând o cicatrice. – Din fr. cicatriser.
vb. (sil. -tri-), ind. prez. 3 sg. și pl. cicatrizeáză
tranz. A face să se cicatrizeze. /<fr. cicatriser, lat. cicatrizare
pers. 3 se ~eáză intranz. 1) (despre răni) A se strânge la loc, formând o cicatrice. 2) fig. (despre dureri sufletești) A înceta să se mai manifesteze. /<fr. se cicatriser, lat. cicatrizare
vb. I. tr., refl. A (se) vindeca lăsând o cicatrice. ♦ refl. (Fig.) A se calma, a se liniști, a uita. [< fr. cicatriser].