cicisbei, s.m. (În trecut, în unele țări) Curtezan al unei femei măritate, care o însoțea pretutindeni. – Din it. cicisbeo.
s. m., art. cicisbéul; pl. cicisbéi, art. cicisbéii
s.m. – Curtezan. It. cicisbeo (sec. XIX). Folosit mai ales în lit. romantică.
s.m. Curtezan al unei doamne; cavaler care servea o doamnă (în sec. XVIII); sigisbeu. [< it. cicisbeo, cf. sp. chichisveo].
s. m. curtezan al unei doamne; cavaler care servea o doamnă. (< it. cicisbeo)