cime, s.f. Tip de inflorescență în care axul principal poartă în vârf o singură floare. – Din fr. cyme.
f. Inflorescență a cărei axă principală se termină cu o floare. /<fr. cyme
s.f. (Bot.) Inflorescență formată dintr-un ax principal terminat cu o floare și având lateral mai multe axe secundare ramificate în același fel. [< fr. cyme, cf. lat. cyma – lăstar].