, ciocleji, s.m. (Reg.) Partea de jos a tulpinii porumbului, rămasă la nivelul pământului după ce restul tulpinii a fost tăiat la recoltare. – Et. nec.
s. m. (sil. -clej), pl. ciocléji
m. reg. 1) Tulpină de porumb cu tot cu frunze (și cu pănuși), după culegerea, știuleților; hlujan; strujan. 2) rar Parte dinspre rădăcina porumbului sau a florii-soarelui, care rămâne după recoltare. [Sil. cio-clej] /Orig. nec.