, ciocmănesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A bate la cap; a cicăli; a pisălogi. ♦ Refl. recipr. A se certa. – Cf. ciocni.
, ciocmănesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A bate la cap; a cicăli; a pisălogi. ♦ Refl. recipr. A se certa. – Cf. ciocni.
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ciocmănésc, imperf. 3 sg. ciocmăneá; conj. prez. 3 sg. și pl. ciocmăneáscă
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ciocmănésc, imperf. 3 sg. ciocmăneá; conj. prez. 3 sg. și pl. ciocmăneáscă