, ciorne, s.f. Lucrare scrisă provizoriu, în primă redactare; concept, bruion. – Din rus. ciornâi „negru”.
f. Variantă inițială a unei lucrări; lucrare în primă redacție; schiță; concept. [G.-D. ciornei; Sil. cior-nă] /<rus. ciornyj
s.f. – Lucrare scrisă, provizoriu, concept, bruion. Sl. črunŭ „negru”, cf. rus. na čorno „în formă de ciornă” (Cihac, II, 48). – Der. ciorni, vb. (a scrie ciorna); ciornoia, vb. (a face ceva pentru prima oară); ciornaie, s.f. (vită slabă și costelivă); ciornei, s.m. (om negricios, ars de soare). Toți acești der. reproduc fonetismul rus. čornyĭ „negru,” cf. cerni.